Contestația la executare
Contestația la executare reprezintă o procedură legală prevăzută de Codul de procedură civilă prin care persoanele interesate sau vătămate prin executarea silită pot contesta încheierile date de executorul judecătoresc în procedura unei executări silite. Se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii. În cadrul judecării contestaţiei la executare poate fi hotărât, la cererea părţii interesate, partajul bunurilor proprietate comună.
De exemplu, dacă este executat silit unul dintre soți, atunci în procedura contestației la executare se poate realiza partajul bunurilor comune.
Important de reținut, dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe calea contestaţiei la executare, motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun.
De exemplu, dacă titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care reclamantului i-a fost admisă acțiunea în pretenții împotriva pârâtului, pentru o anumită sumă de bani pe care pârâtul nu o achită benevol, atunci în cazul unei eventuale executări silite pornite de către creditor, debitorul (pârâtul din hotărârea judecătorească), prin contestația la executare, nu va putea invoca motive de fapt și de drept care puteau fi ridicate în cadrul acțiunii în pretenții.
Termene
Termenul general pentru înregistrarea contestației la executare la instanța competentă este de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă; 2. persoana interesată a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţatăasupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; 3. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.
Suspendarea executării
Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţie.
Efectele admiterii contestaţiei
Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, ţinând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu. Dacă prin contestaţia la executare s-a cerut de către partea interesată împărţirea bunurilor proprietate comună, instanţa va hotărî şi asupra împărţelii acestora, potrivit legii. Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţă
Aveți o situație care reclamă o soluționare juridică?
Doriți să contestați o executare silită, nu ezitați să ne contactați! Vă putem consilia, asista și reprezenta pe întreg parcursul procedurilor legale.